Mănăstirea Putna

Mănăstirea Putna este localizată în localitatea cu același nume, situată la 33 km nord-vest de oraşul Rădăuţi, în judeţul Suceava, fiind una din cele mai importante şi frumoase locaşe de cult din România, ctitorie a marelui voievod Ştefan cel Mare.


Piatra de temelie a acestei mănăstiri a fost pusă pe data de 10 iulie 1466, într-o zi de joi. Construcţia acestui sfânt locaş s-a facut la îndemnul Sf.Cuvios Daniil Sihastrul, în urma unei înfrângeri suferite de domnitorul Moldovei, Ştefan cel Mare.


Legenda spune că locul unde a fost construită mănăstirea a fost ales în urma unei trageri cu arcul de către domnitorul moldovean, locul de unde s-a tras a fost dealul Crucii iar unde s-a oprit săgeata a fost locul unde se afla astăzi frumoasa mănăstire.


Mănăstirea Putna s-a remarcat atât prin frumuseţea arhitecturală dar mai ales prin încărcătura spirituală care se regăseşte aici. Însuşi marele poet Mihail Eminescu numeşte mănăstirea Putna ‘’Ierusalimul neamului Românesc’’ denumire pe care a dat-o mănăstirii în urma găzduirii sale din anul 1871. Mănăstirea Putna este astăzi una din cele mai frumoase şi valoroase locaşe de cult din ţară, istoria ei fiind una foarte amplă, deoarece de-a lungul istoriei mănăstirea Putna a suferit modificări în ceea ce priveşte atât construcţiile ce alcătuiesc mănăstirea, cât şi însăşi mănăstirea aşa cum este regăsită în scrierile vremii. Unul din evenimentele marcante în istoria mănăstirii Putna este incendiul care a avut loc pe data de 15 martie 1484, incendiu care a ars mănăstirea în întregime, aceasta fiind refacută ulterior.


În cadrul acestui frumos şi valoros locaş de cult se regăsesc construcţii ce datează din diferite perioade de timp, cea mai veche construcţie -ce s-a păstrat în forma s-a iniţială- este de pe timpul marelui domnitor Ştefan cel Mare, aceasta, Turnul Tezaur, fiind şi cea mai bine păzită deoarece acolo se păstrează odoarele mănăstirii. O parte din odoare, s-au risipit de-a lungul secolelor, regăsinduse în marile capitale şi muzee ale lumii, însă, o parte din acestea mai pot fi văzute şi la Putna, fiind expuse în muzeul mănăstirii. Obiectele cele mai valoroase, ce se regăsesc în muzeul mănăstirii Putna, sunt: Tetraevangheliarul de la Humor, din 1473; o cruce cu trei braţe şi o cădelniţă confiscate, din argint aurit, donate Mitropolitului Teoctist în semn de mulţumire după ce înaltul ierarh la uns Domn al Moldovei pe Ştefan cel Mare; de asemenea aici se poate admira şi celebrul acoperământ de mormânt al soţiei lui Ştefan cel Mare, Maria de Mangop.

Pe lângă odoare, bogăţia mănăstirii constă şi în rămăşițele pământeşti şi chiar moaştele unor mari personalităţi istorice şi religioase, dintre acestea cele mai importante fiind: mormântul marelui voievod Ştefan cel Mare, o parte din moaștele Sf.Cuvios Daniil Sihastrul, Mitropolitul Iacov Putneanul, mormântul Mariei de Mangop, una din soţiile domnitorului Ștefan cel Mare, Sf.Ilie Iorest şi nu numai.


În ceea ce priveşte mormântul marelui voievod Ştefan cel Mare inscripţia este incompletă deoarece istoria spune că el singur şi-a făcut inscripţia pe piatra de mormânt cu 12 ani înainte de moartea sa, astfel de pe piatra de mormânt lipseşte data morţii Domnului Moldovei, data la care acesta a trecut la Domnul fiind 2 iulie 1504.
Mitropolitul Iacov Putneanul îşi doarme de asemenea somnul de veci la Mănăstirea Putna, fiind omul providenţial al acesteia , aceasta fiind mănăstirea sa de metanie, mitropolitul făcând ca între anii 1750-1775 mănăstirea să ajungă la apogeul însemnătății, recunoaşterii şi preţuirii de care s-a bucurat în toată istoria ei.

Pe lângă aceste valori, la Mănăstirea Putna se află multe altele, de aceea vă recomand să vizitaţi această mănăstire deosebită, locul unde sufletul ţi se umple de credinţă şi mintea de cultură.

Un gând despre „Mănăstirea Putna

Adăugă-le pe ale tale

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Blog la WordPress.com.

SUS ↑

%d blogeri au apreciat: